Un Manager OK? Adică?

 

Când interacționezi cu un manager în calitate de subordonat, client, furnizor, partener de afaceri, colaborator etc., există câteva comportamente ale acestuia prin care îți poți da seama dacă are sau nu cu adevărat competențele, puterea de caracter, determinarea, răbdarea și profesionalismul necesar pentru a fi manager. Cum așa? Răspunsul la această întrebare poate fi aflat consultând următoarele trăsături comportamantele ale presupusului manager ce-l pun în valoare pe acesta.

un manager ok.

1. Managerul nu decide niciodată strategia unei echipe dacă acesta nu are propriu-zis experiența aferentă activității pentru care se realizează respectiva strategie. Va delega această responsabilitate persoanei (de obicei seniorului sau coordonatorului) care interacționează des cu acel tip de activitate.

Exemplu: Un manager cu experiență mare pe achiziții nu este indicat să realizeze o strategie pentru departamentul de vânzări prin care agenții de vânzări să obțină clienți noi prin activități pe teren. Este preferabil ca managerul să delege responsabilitatea realizării unei strategii coordonatorului de vânzări sau unuia dintre agenții care au avut succes în ultimele 5-6 luni de zile.

2. Lucrează și cu persoane pe care le antipatizează dar pe care le respectă. Uneori pentru ca o companie să aibă rezultate pozitive trebuie să aibă și o cultură organizațională prin care se pune accent pe seriozitatea și competențele profesionale ale fiecărui angajat în parte și nu pe aspectul fizic, tonalitatea vocii, codul vestimentar, eleganță, subiecte de discuție ș.a.m.d.

3. Nu spune nu am timp. Calitatea de manager presupune buna gestionare a timpului și implicit a responsabilităților, indiferent de cât de mult sau puțin are de muncit.

4. Nu îi este teamă de greșeli dar nici nu se aruncă cu capul înainte la fiecare oportunitate ivită. Este de preferat să aibă curajul de a încerca periodic strategii noi, activități creative, planuri dar să și monitorizeze rezultatele acestora și să ceară părerea colegilor. Este indicat să aibă permanent un plan ce conține:

Valoarea investiției (ca timp și ca resurse) perspectiva acesteia pe termen scurt, mediu și lung rezultatele probabile planul de rezervă analiza rezultatelor → amortizarea investiției → performanța economică și profesională – astfel dacă se ivesc greșeli ori rezultatele dorite nu au apărut se pot lua măsuri de îmbunătățire (ajustare) a planului. Astfel se capătă experiență, al șașelea simț în management, tonus, energie, pro activitate.

5. Nu panichează departamentul pe care îl conduce prin pesimism sau remarci descurajatoare. Manager practic înseamnă Gestionar, iar un bun gestionar are grijă pe lângă să contorizeze eșecurile să ofere soluții și pentru atingerea succesului.

6. Acordă cel puțin la fel de multă importanță ca timp și ca implicare principalilor subordonați și parteneri pe cât acordă clienților companiei din care face parte. Ca să poți avea rezultate bune trebuie să oferi subordonaților tăi posibilitatea de a-ți cunoaște felul în care gândești profesional anumite mișcări, planuri, strategii. Discreția unui manager nu trebuie dusă la extrem. Un manager poate fi discret cu viața sa personală și să păstreze o decență profesională, însă trebuie să-și apropie subordonații din punct de vedere profesional realizând astfel omogenitatea în cadrul unui grup. Astfel subordonații nu se vor gândi doar cum să-și facă treabă lor ci se vor gândi cum să-și facă treaba în așa fel încât și compania din care fac parte să aibă de câștigat pe termen scurt, mediu și lung.

7. În fiecare luni la prima oră trebuie să se întâlnească minimum 3040 de minute cu echipa sa pentru a discuta cele mai importante misiuni din săptămâna respectivă. Practic discutăm despre prioritizarea obiectivelor.

8. Nu își judecă subordonații ci le oferă feedback periodic, indiferent de natura acestuia. O echipă este în continuă creștere, greșelile sunt normale – însă ignorarea acestora este o abordare complet absurdă. Atât eșecurile, rezultatele mediocre dar și cele excepționale trebuie analizate, sintetizate și dezbătute pentru frumoasa evoluție a echipei și nu a managerului, a unui subordonat și tot așa.

9. De fiecare dată când lipsește pentru o perioadă mai lungă de timp asigură o predare-primire fără grabă coordonatorului, seniorului sau principalului său subordonat. Cuvântul grabă trebuie înlocuit cu rapiditate – este o mare diferență între cei doi termeni. Graba presupune haos și implicit încurcătură, iar rapiditate presupune precizie, organizare și eficiență.

10. Concediază subordonații care nu au bun simț sau nu respectă regulile companiei.

11. Un manager nu are doar profil administrativ. Trebuie să și comunice cu subordonații săi, nu doar cu hârtiile. Uneori persoanele care cunosc matematică sau contabilitate se regăsesc în poziția de manager – nu este întotdeauna indicat acest lucru. Cifrele sunt importante, însă ca să ajungi să calculezi anume cifre, trebuie să ai capacitatea de a furniza corect un serviciu clienților tăi, de a comunica fluent și de a oferi încredere acestora.

 

Consideri că mai sunt și alte trăsături comportamentale care definesc un bun manager? Spune-ne părerea ta printr-un comentariu sau, dacă preferi, poți scrie la următoarea adresa de e-mail: day2trust@gmail.com

Mihai Silviu Botezatu

20 septembrie 2014

7 Days of Trust

Astăzi este cea mai importantă zi din viața ta!

Advertisements