Cum ne pregătim pentru cutremur – ghid esenţial.

Pentru a întâmpina un cutremur cum se cuvine, trebuie luate anumite măsuri.

1. Pregătirea înainte de apariţia unui cutremur:

– Dezvoltă un plan de urgenţă (poate chiar mai multe), apoi repetă respectivul plan, familiarizează-te cu el.

– Păstrează rezerve de urgenţă (apă, mâncare, instrumente medicale şi de igienă, lanterne, radio, telefon, pături, perne, haine groase şi subţiri etc.) Aceste rezerve pot fi păstrate în locuri sigure şi eventual apropiate – cămară, boxă, într-un dulap special în sufragerie, bucătărie, dormitor etc. Eventual chiar şi într-o baracă în afară casei/apartamentului. De asemenea, de menţionat că există şi alte soluţii la care te poţi gândi.

– Cunoaşte-ţi bine casa. Învaţă cum poţi să ieşi rapid din aceasta. Un extinctor în casă este necesar, iar un detector de fum poate fi un partener de nădejde. De asemenea observă sistemul electric din casă. Verifică prizele, vezi să nu te încurci în cabluri – organizează-le, fă-le uşor de utilizat.

– Gândeşte ce poţi face în cazul în care energia electrică nu funcţionează câteva zile, accesul la hrană este oprit, iar mijloacele de transport în comun sunt blocate sau se deplasează extrem de greu.

– Învaţă cum să identifici zonele sigure, puternice ale unei clădiri, cât şi pe cele şubrede.

– Ţine o agendă cu tine – Scrie în ea (cât şi în mobil şi computer) zonele de siguranţă, de refugiu. Notează totodată numerele de telefon importante pe care le poţi apela în caz de urgenţă. De asemenea este important să ai contacte din afara zonei tale geografice. Eventual să ai şi un sistem de comunicaţii special prin care poţi să apelezi persoane sau organizaţii din diverse zone geografice.

– Gândeşte-te cum şi unde vă veţi reuni, tu şi familia ta, în cazul în care un cutremur vă va separa.

– Aranjează în aşa fel încât să poţi avea un adăpost în cazul în care eşti evacuat şi, totodată, ia în considerare posibilitatea de a oferi şi tu adăpost unor persoane în cazul în care acestea sunt evacuate.

– Nu strică nici să ai o scară. Poate îţi va  trebui să ajungi la o fereastră care nu este foarte accesibilă sau să îţi iei diverse obiecte de folos din anumite locuri.

– Ai grijă la obiectele din casă. Asigură că frigiderul, maşina de spălat, mobilierul greoi etc. sunt foarte bine amplasate. Eventual mută-le într-un loc unde să nu pună în pericol viaţa omului în cazul în care se destabilizează şi cad. Obiectele grele ar trebui să aibă încuietori de siguranţă solide, care să nu permită materialelor dinăuntrul acestora să cadă.

– Tablourile – şi ele trebuie să fie aşezate foarte bine, să aibă cât mai puţine şanse să se destabilizeze şi să te lovească pe tine, prietenii şi familia ta.

În cazul în care fotoliul, frigiderul, diverse cabine etc. au rotiţe cu ajutorul cărora se pot mişca, ai grijă şi fă în aşa fel încât acestea să nu alunece în caz de cutremur. Eventual scoate rotiţele sau pur şi simplu cumpără mobilier sau alte obiecte pentru casă care să nu aibă rotiţe (role).

– Cu toate că un ghiveci cu flori poate părea frumos, nu-l  ţine în zone foarte înalte, rişti ca acesta/acestea să-ţi cadă în cap, provocând leziuni destul de grave, poate chiar mortale.

– Dacă este posibil nu ţine patul chiar lângă geam. Acesta se poate sparge şi astfel te va răni.

– Sub sau lângă pat poţi păstra anumite accesorii pe care să le ai imediat la îndemână -haine, o sticlă de apă, pansamente etc.

– Pune-ţi într-un loc sigur lucrurile de valoare – banii sau bijuteriile spre exemplu.

 

2. În timpul cutremurului:                                                               

– Apare cutremurul. Prima regulă: Rămâi calm pe cât posibil. De ce? Pentru că astfel câştigi timp analizând situaţia, căutând sau chiar aplicând soluţiile de salvare. Dacă ţipi, eşti nervos, înjuri, te sperii la extrem etc., atunci îţi va fi mai greu să te concentrezi.

– În funcţie de intensitatea cutremurului aplică planurile pe care ţi le-ai făcut atunci când te-ai gândit la ce vei face în timpul unui seism.

– Dacă cutremurul te-a prins înăuntrul casei/apartamentului/biroului tău etc., atunci încearcă să stai acolo. Chiar dacă auzi gemete, ţipete în clădire încearcă să nu te panichezi. Gândeşte-te că cele mai mari pericole sunt geamurile sparte sau prăbuşirile ce se petrec în afara încăperii tale. Dacă fugi pe scări este posibil ca acestea să se poată nărui. Totuşi, dacă consideri că întreaga clădire se prăbuşeşte, ieşi din ea.

– Nu încerca să ţii în mâini obiecte grele – rezumă-te eventual la strictul necesar. Îndepărtează-te de obiectele grele, acestea te pot lovi mortal. Întoarce-te din faţa oglinzilor sau geamurilor – acestea se pot sparge şi te pot răni.

– Aruncă-te la podea şi aşează-te sub un birou sau masă. Ţine-te bine! Dacă mobilierul (biroul, masa etc.) sub care te adăposteşti se mişcă, atunci continuă să rămâi sub ea, urmeaz-o în jurul camerei.

– La uşi, ai grijă! Uşa se poate desprinde şi astfel te poate lovi. Spre exemplu îţi poate strivi degetele. Ce să faci? Stai cu picioarele fixate împotriva uşii astfel încât să nu se poată închide. Mută-te către un perete interior sau către hol. Nu te aşeza lângă pereţii exteriori – cei din afara apartamentului spre exemplu, pereţii scării de bloc.

– Dacă vrei să ieşi din clădire nu folosi liftul. Nici scările nu sunt neapărat o soluţie bună – eventual să rămână printre soluţiile secundare. Alege ieşirea potrivită, alege-o cu grijă!

– Dacă cutremurul te prinde când îţi faci duş, aşează-te în fund ca să nu aluneci. Pune-ţi mâinile deasupra capului. Dacă ai vreun prosop la vreun metru distanţă de tine, poate întinzi mâna repede şi îl apuci pentru a-ţi acoperi spatele, protejându-l astfel (mai mult pielea) cât de cât în caz de cade vreun obiect.

– Se poate întâmpla să fii în pat. Ce faci? Încearcă să te bagi sub el dacă poţi, sau cel puţin acoperă-ţi capul cu ceva. Te ajută mult să ai lângă pat anumite materiale cu ajutorul cărora să-ţi poţi proteja întreg corpul. Poate chiar nişte pături mai groase sau anumite perne mari pot fi de folos.

– Apucă ce ai la îndemână – căciulă, pătură, haine cu care să-ţi acoperi capul şi întreg corpul – ca să rezişti mai uşor în cazul în care eşti lovit de cioburi.

Ce fac dacă cutremurul mă prinde afară, când sunt în maşină?

– Te opreşti / parchezi departe de liniile electrice, copaci şi de clădirile mari. Eventual găseşti o zonă unde orice fel de clădire, linie electrică sau copac nu sunt aproape de tine şi maşina ta. Dacă procedezi astfel maşina îţi poate servi ca un adăpost bun.

– Dacă eşti cu maşina sub un pasaj/pod etc., încearcă să pleci de acolo, ieşi la suprafaţă. La fel, dacă te afli în faţa unui pasaj, fii atent la oamenii din jurul tău şi mişcă-te astfel încât să le dai şi lor libertate de mişcare.

– Nu conduce/nu te deplasa pe un pod – acesta poate fi şubred sau chiar avariat.

Ce fac dacă cutremurul mă prinde când merg pe stradă?

Mişcă-te/Deplasează-te către o zonă deschisă, mare, departe de clădiri, linii electrice, panouri publicitare, copaci înalţi, coşuri de fum. Încearcă să-ţi găseşti adăpost sub o bancă într-un parc sau sub o masă de picnic – ori ceva asemănător.

3. După ce cutremurul s-a terminat

Caută/verifică gazele, scurgerile de apă, firele (cablurile) electrice rupte sau conductele de canalizare. Dacă sunt pagube opreşte aceste utilităţi de la sursa lor şi raportează situaţia companiei ce se ocupă de aceste cazuri. Verifică dacă sunt linii electrice doborâte,  avertizează-i pe cei din jurul tău să nu se apropie de ele.

– Nu aprinde întrerupătoarele electrice dacă suspectezi existenţa scurgerilor de gaze deoarece orice scânteie poate aprinde gazul.

– Nu folosi chibrituri sau lumânări pentru a lumina, utilizează doar lanternele,  eventual lumina de la telefonul mobil – dacă acestea merge.

– Ajută/Caută-i pe cei dispăruţi, răniţi sau prinşi sub diverse obiecte. Îngrijeşte-i pe cei care au nevoie (trusa de prim ajutor) şi nu îi mişca pe acei oameni care sunt grav răniţi – îi poţi deplasa doar dacă se află într-un pericol imediat.

– Dacă tu eşti cel care are nevoie de ajutor, ţipă, fă zgomot ca să te faci auzit, să atragi atenţie asupra ta.

– Încearcă să-i calmezi pe cei neliniştiţi, nervoşi etc. – cu grijă totuşi. Se pot naşte reacţii violente în asemenea momente de vulnerabilitate. Încearcă să fii politicos, cu bun simţ. Nu foarte insistent, ci echilibrat în exprimare.

– Oferă o îmbrăţisare sau un zâmbet celor nevoiaşi. O doză de optimism va ajuta la rezolvarea problemelor imediate.

– Vezi, împreună cu ceilalţi, ce trebuie făcut imediat: Trebuie să părăsiţi clădirea/zona? Dacă da, atunci cum şi unde? Care este calea sigură? Pe cine chemăm? Ce putem salva? Ce putem face? ş.a.m.d.

– Verifică liniile de canalizare înainte de a folosi toaleta. Nu trage aţa decât dacă este neapărată nevoie. De ce? S-ar putea să nu mai fie apă care să reumple bazinul şi toaleta.

– În caz de nu ai apă, încearcă să obţii din cuburile de gheaţă, boiler, din bazinul wc-ului (atenţie! Nu din toaletă! Ci din bazin – de acolo de unde curge apa atunci când tragi aţa sau apeşi pe buton!) etc.

– Ai grijă când deschizi dulapurile/şifonierul deoarece în timpul cutremurului este posibil ca obiectele dinăuntru să-şi fi schimbat poziţia şi să cadă pe tine imediat ce tu deschizi uşa.

– Uită-te în jur: Vezi dacă nu a luat ceva foc.

– Utilizează telefonul doar pentru urgenţe.

– Verifică obiectele care pot cădea după încetarea cutremurului.

4. Lucruri pe care trebuie să le ai la îndemână:

– Un material instructiv despre ceea ce trebuie făcut în timpul cutremurului.

– O trusă de prim ajutor.

– Apă în sticle/bidoane. Sticle de doi litri/bidoane de 5-11 litri.

– Mâncare care nu se strică rapid / care are un termen de valabilitate destul de lung.

– Un deschizător de conserve, pungi de plastic, diverse ustensile.

– Verifică proviziile periodic. Aprovizionează-te periodic dacă este nevoie.

– Săpunuri antibacteriene, pansamente, ziare eventual, foarfece, tampoane de bumbac, medicamente: paracetamol, aspirină, siropuri etc., un joc portabil pentru copii nu strică, uneori îi ajută şi pe adulţi. Chiar şi cărţi de joc – poate va trebui să aştepţi mult timp şi astfel vei juca cărţi cu cei din jur; lanterne, mâncare pentru câini (dacă este nevoie); Pături; căciuli, pantaloni, adidaşi, pantofi.

– Un radio portabil, nu prea mare, nu prea greu, este cea mai bună sursă de informare.

– Extinctor

– Fluier

– Cheile pentru boxă, casă, grădină, adăposturi, pentru ţevi etc.; ciocan, cleşte, şurubelniţă, topor, frânghie, fire/sârme ş.a.m.d.

– Bani. Băncile pot fi închise.

5. Trusa personală

Nu pleca de acasă fără bani şi fără chei! Trusa personală trebuie să conţină: Un fluier şi o mică lanternă; o listă cu numere importante de telefon, numere de urgenţă. O copie a paşaportului tău; Informaţii despre starea ta medicală – despre ce boli ai sau la ce fel de boli/stări eşti predispus; o sticlă sau mai multe de apă; biscuiţi, conservă etc.

Fii pregătit!

Acest articol a fost realizat folosindu-se ca sursă de informare broşura “Earthquake Preparedness Guidance For You and Your Family” – The Embassy of the United States.

Unde mai puteţi adresa comentarii în afară de acest blog? La adresa de e-mail: mihaisilviubotezatu@yahoo.com