Problema câinilor maidanezi. Posibile soluţii.

De câţiva ani de zile România pare să nu poată rezolva o problemă care pune în primejdie vieţile cetăţenilor. Şi acest lucru nu provine din cauza lipsei de soluţii ci din cauza stării de inerţie a organizaţiilor sociale. Primejdia care face subiectul acestui articol o reprezintă câinii.

Adulţi muşcaţi pe stradă, copii sfâşiaţi la propriu, bătrâni atacaţi, lătrături furioase de dimineaţa până seara, lipsa de linişte, femei şi bărbaţi omorâţi sau desfiguraţi etc. Toate acestea se întâmplă înspăimântător de frecvent în România. Şi… Dacă ne vine să credem sau nu autorii acestor orori sunt câinii. Mass-media şi-a făcut datoria şi a prezentat de fiecare dată problema patrupezilor fără stăpân. A furnizat informaţii despre oameni care au murit în teroarea muşcăturilor de câine, despre locurile care prezintă pericole reale, despre legile actuale ş.a.m.d. Bucureştiul reprezintă unul dintre cele mai afectate oraşe de aceste animale infernale. Atacurile maidanezilor devenind parcă o rutină de zi cu zi.

Sursa foto: http://www.a1.ro/family-time/parinti/fereste-ti-copilul-de-cainii-agresivi-134346.html

O femeie a încercat să-şi apere copilul de nici patru ani luându-l rapid pe acesta în braţe în momentul când o haită de câini s-a repezit către ei. Femeia s-a întors cu spatele în speranţa că doar ea va fi rănită, crezând că o să-şi salveze copilul. Printr-o minune cei doi nu au fost muşcaţi de maidanezii din respectiva haită. Alte cazuri: O femeie îşi plimba pruncul într-un cărucior când doi câini s-au repezit către ea. Norocul doamnei că avea destule pietre pe strada care umbla şi a putut astfel să alunge cele două bestii; Un student în apropierea facultăţii sale a fost muşcat de posterior; Şi, poate exemplul cel mai clar este femeia care a fost sfâşiată în Bucureşti de o haită de maidanezi în curtea ADP – sectorul 5. Doamna a murit ulterior. Acest lucru s-a întâmplat în ianuarie 2011.

Cine este vinovatul pentru situaţia câinilor fără stăpân?

În primul rând Parlamentul României pentru că în anul 2008 a adoptat o lege ce ne dezavantajează pe noi, cetăţenii. Aceasta este: Legea 9/2008, completare a legii 205/2004 – interzice eutanasierea pentru alte motive decat cele strict definite din punct de vedere medical ca suferinte incurabile.

Cu toate că au murit foarte mulţi oameni iar alţii au suferit traume fizice şi psihice incredibile, sectorul public nu intervine. Fie că vorbim de primărie, parlament, poliţie, starea de inerţie este cea care predomină. Nimeni nu se mişcă pentru a îndrepta situaţia terifiantă în care se află România în privinţa problemei maidanezilor. Ok, legea interzice eutanasierea câinior, dar când primarul Sorin Oprescu vede că oamenii mor la el în capitală din cauza acestor animale turbate, chiar nu poate iniţia o acţiune socială? Noaptea sau dimineaţa spre exemplu poate trimite o trupă de oameni pentru a strânge câinii din cartierul Pantelimon. Poate crea un adăpost mai mare pentru câini. Nu trebuie neapărat eutanasiaţi. Suntem oameni – putem găsi soluţii mai blânde, mai umane, mai delicate. După două săptămâni trece la alt cartier. Iar exemplele pot continua. Mai mult – există în anumite ţări competiţii pentru câini, concursuri. O soluţie poate fi strângerea câinilor din Bucuresti si deplasarea acestora către ţările care au nevoie de ei pentru diverse concursuri (întreceri, cascadorii, circ.)

Crearea de adăposturi şi concursurile cu patrupezi reprezintă o alternativă. Dar şi aici ong-urile sunt inactive. Voi, asociaţiile care iubiţi câinii, de ce nu faceţi proiecte europene pentru a primi finanţare gratuită de la Fondul European? Faceţi-vă un plan conform căruia doriţi crearea de adăposturi pentru câini. Poate obţineţi finanţare.

Sursa foto: http://www.manager.ro/articole/ultima-ora/update:-femeia-mutilata-miercuri-de-maidanezi-a-murit-3005.html

Trecem acum la cetăţeni. Aceştia pot iniţia petiţii şi pot specifica în acestea că vor adăposturi pentru câini sau alte asemenea soluţii. Pentru acest lucru este nevoie ca oamenii dintr-o anumită zonă (din cartierul X spre exemplu) să-şi treacă numele şi CNP-ul lor într-un tabel. Cu cât mai mulţi locuitori semnează cu atât mai bine. Acest tabel este apoi dus la primărie. Sesizările la primărie, mesajele pe siturile acesteia, apelurile telefonice (inclusiv la poliţie), articolele online, anunţarea televiziunilor etc.  – şi acestea ajută. Trebuie să facem tot ce putem.

Notă din partea autorului acestui articol:

Am sunat şi la Poliţie privind problema câinilor. Am menţionat să trimită o echipă pentru a acţiona sau măcar pentru a observa problema câinilor din zona în care stau. La telefon mi s-a răspuns. Mi s-a spus că Poliţia nu are nicio putere, doar primăria poate rezolva problema. Am trimis mesaje şi la primărie – niciun răspuns. O să continui totuşi să transmit mesaje.

Pentru ong-uri: Creaţi adăposturi. Fondurile nerambursabile pot fi soluţia pentru un sprijin financiar consistent în acest sens.

Pentru persoanele care au câini: Puneţi-le botniţă când vă plimbaţi cu ei pe stradă. Sau plimbaţi-i fără botniţă în curte, în grădina dumneavoastră. Un tănâr la începutul anului 2010 se îndrepta către unul dintre sediile Poştei Române din Bucureşti (sectorul 1) când a fost atacat de un câine de rasă care era însoţit de stăpânul său. Dacă tânărul nu ar fi avut o geacă foarte groasă pe el atunci, ei bine, acesta putea suferi o rană foarte gravă. Este normal?

 

Unde mai puteţi adresa comentarii în afară de acest blog? La adresa de e-mail: mihaisilviubotezatu@yahoo.com

Advertisements