Aveţi grijă. Puteţi fi înşelaţi financiar în unele ong-uri.

Ong-ul reprezintă forma neguvernamentală în care activează anumite organizaţii/asociaţii ce au anumite obiective care, cel mai des, se referă la anumite situaţii sociale sau strict educaţionale.

De aproximativ cincişase ani încoace în România s-a extins fenomenul organizaţiilor neguvernamentale, acestea atingând un număr semnificativ. Prin intermediul unei astfel de organizaţii adesea se încearcă promovarea anumitor drepturi umane sau chiar protejarea altora.

Criteriul de bază prin care un ong se poate alcătui şi exista pentru o perioadă de timp nedefinită este voluntariatul. Este nevoie de doar câţiva membrii pentru a se putea crea un ong. Totuşi, atunci când se doreşte o extindere considerabilă se apelează la sponsori şi la munca pe bază de voluntariat la care se înscriu anumite persoane căpătând astfel statutul de membru.

Statutul de membru al unui ong pe bază de voluntariat desemnează faptul că acel membru nu are câştiguri financiare sau de orice altă natură materială. Desigur, în anumite situaţii există excepţia când unii preşedinţi de ong oferă anumite premii membrilor.

De ce este nevoie de voluntari la un ong? Pentru ca acesta să-şi atingă scopul uşor şi fără cheltuieli materiale. Nu fiecare ong dispune de finanţare de la sponsori sau diverse instituţii şi astfel este nevoie de alternative stabile prin care să se ajungă la îndeplinirea scopului general.

Totuşi, ce oferă ong-ul voluntarilor? Oferă experienţa de lucru, familiarizarea cu sentimentul de responsabilitate, activităţi extracurriculare constructive pentru “dezgheţarea” din confortul propriu, deprinderea anumitor abilităţi de lucru în echipă, trăirea plină de emoţie pozitivă care conferă o bucurie deosebită voluntarului pentru că a oferit ajutorul său fără să fi făcut acest lucru deoarece avea anumite beneficii materiale de pe urma acţiunilor sale binefăcătoare sau constructive. Cam aceste lucruri sunt oferite. Şi… Este adevărat! Unele ong-uri, poate chiar multe dintre ele, doresc să ajute voluntarul în a se dezvolta pe plan profesional, vor poate să construiască o comunitate formată din tineri inteligenţi şi cu iniţiativă care să contribuie decisiv la anumite aspecte de ordin social.

Meritele unui ong sunt nenumărate. Unele dintre ele tocmai au fost descrise în paragraful anterior. Totuşi, sunt unele situaţii unde trebuie să fiţi atenţi pentru a nu fi păcăliţi financiar/material de anumite asociaţii neguvernamentale. Fie că sunt recunoscute naţional şi internaţional, fie că de abia au fost înfiinţate sau dăinuie de ceva timp în acest domeniu, sunt unele chestiuni care trebuie ştiute pentru a evita riscul de a fi manipulaţi profund negativ şi rămâne astfel, ca voluntari într-un ong, fără bani sau alte lucruri de ordin material. Astfel, dacă vedeţi că într-o zi, la un interviu spre exemplu, vi se spune din partea unui reprezentant al unui ong că trebuie să plătiti doar 50 de lei pentru a căpăta statutul de membru voluntar, pentru ca mai apoi, după ce vi s-a spus că mai discutaţi prin e-mail, telefon, la o viitoare întâlnire etc., şi în zilele următoare vi se comunică că pe lângă cei 50 de lei la înscriere mai trebuie să daţi, spre exemplu, 220 de lei ca să fie oficializat statutul acela de membru şi, mai mult, că o să fie nevoie şi de nişte donaţii financiare nu prea mari – aşa cum afirmă unii dintre reprezentanţi pentru a atenua valoarea sumei de bani care este totuşi semnificativă –, de vreo 60 de lei în vederea promovării imaginii respectivului ong, trebuie să vă întrebaţi: “Ok, eu ce fac aici? Sunt voluntar sau finanţatorul ong-ului? Înţeleg, ca voluntar nu primesc bani pentru activităţile mele, dar să şi dau o mulţime de bani din buzunarul meu mi se pare complet depăşit”. Acestea sunt întrebări şi impresii corecte pe care vi le puneţi şi puteţi să i le adresaţi chiar persoanei/persoanelor care vă spun că trebuie să cotizaţi cu nu ştiu câţi bani… Ia să vedeţi cum îşi schimbă apoi zâmbetul parşiv într-un surâs furios care este acompaniat de următoarele cuvinte: “Dacă nu vrei, atunci poţi să pleci…” Atunci se vede adevărata faţa a celor care, aparent, sunt nişte îngeri născuţi pe planetă să împrăştie pacea pe pământ pentru a se putea bucura orice om de aceasta… Nu vă ruşinaţi, tensiona sau panica dacă aveţi de-a face cu un comportament nedorit, uneori chiar vulgar al unor reprezentanţi de ong-uri. Vă spuneţi părerea şi nu cotizaţi! Şi, da… Puteţi pleca din acel ong deoarece mai există multe altele care vă pot oferi cu adevărat o dezvoltare personală armonioasă din care veţi avea beneficiile pe care vi le doriţi sau de care aveţi nevoie.

Încă o chestiune: Dacă aveţi o idee de proiect pentru sectorul educaţional, social etc., iar când apelaţi la un ong care să vă sprijine iniţiativa vă cere bani pentru a plăti oamenii care vă vor ajuta să vă construiţi proiectul, atunci puteţi refuza dacă simţiţi acest lucru. Mai ales dacă este vorba despre plata  oamenilor din respectiva organizaţie, astfel asigurându-se ca banii să ajungă tot la acel ong. Nu contează că nu aveţi experienţă pe proiecte europene, de finanţare naţioanală etc. sau, din contră, aveţi destulă experienţă. Dacă lor le place ideea voastră, vor lucra împreună cu voi ca să găsiţi surse de finanţare pentru alcătuirea proiectului şi nu să deveniţi chiar voi sponsorul propriului vostru proiect. E chiar o ironie teribilă. Dumneavoastră aveţi ideea de proiect şi tot dvs. plătiţi pentru ea. Există ong-uri care vă ajută, vă ghidează să obţineţi finanţare pentru implementarea proiectului şi nu să vă ceară vouă bani. Apoi se mai întreabă lumea de ce nu există multe elite în România… Păi cum să existe în condiţiile în care vrei, ca persoană, să faci bine, dar pentru a face acest lucru trebuie să şi plăteşti. Nu se procedează aşa. Există elite în România şi ele pot fi promovate şi altfel. Şi or să fie! Lumea începe să afle cum merg lucrurile, lumea începe să se deştepte, Românii încep să se trezească! Drept dovadă uitaţi că în politică, chiar dacă lucrurile nu merg prea roz, manipulatorii şi cei care au trăit bine mersi fără să contribuie semnificativ în societate încep să fie iritaţi, să fie nervoşi că în guvern şi la preşedenţie nu mai sunt doar oameni bătrâni cu preconcepţii distructive, ci sunt şi unii tineri ce au idei şi iniţiativă! Da… Aceştia sunt înjuraţi permanent pentru că un astfel de comportament educă mass-media propagandistă. Dar lucrurile se îndreaptă, oamenii observă cine vrea să ajute şi cine vrea doar să-şi satisfacă propriul orgoliu plin de fantasme legate de putere socială proprie. Este momentul ca în sistemul politic să nu mai intre doar băieţii care nu prea au idei dar au bani ori au o familie cu o poziţie socială înaltă, este momentul şi acelora care chiar vor să facă ceva bun dar nefiind sprijiniţi financiar nu pot să se implice foarte mult. Astfel de oameni trebuie ajutaţi. Există tineri studenţi care au câteva idei formidabile despre rezolvarea problemelor din educaţie, despre criza politică ş.a.m.d. Trebuie sprijiniţi! Trebuie să se termine cu “golirea buzunarului” studentului pentru asigurarea celui al profesorului care de luni până vineri copiază texte din cărţi vechi de patruzeci de ani pentru a şi le pune în cărţile sale. Ajunge cu discriminarea, şi anume asigurarea accesului în poziţii importante în societate doar acelora care sunt copiii ori cunoscuţii anumitor aşa considerate “personalităţi sociale”.

Revenind strict la subiectul acestui articol, până la urmă în aproape orice organizaţie există câteva cotizaţii… 5 lei pentru hârtie… Eventual sume ceva mai mari pentru participarea la anumite competiţii sau evenimente, dar deja când sumele cresc considerabil, aşa cum a fost în exemplul oferit mai sus, unde voluntarul trebuia să plătească 330 de lei, trebuie adoptate anumite comportamente prin care să puteţi evita, părăsi şi informa populaţia despre astfel de manevere nedorite. Anumiţi preşedinţi de ong-uri au salarii foarte, foarte mari… Obţinuţi desigur din sponsorizări şi munca voluntarilor. Aşadar, atenţia nu strică!

Ar mai fi de spus că într-adevăr, există şi organizaţii neguvernamentale care cer anumite sume de bani… Dar nu foarte mari şi la intervale de timp destul de distante: O dată la două luni câte 6-7 lei, la şase luni pentru diverse evenimente câte 10-15 lei etc. În asemenea cazuri nu trebuie să aveţi prea mari dubii deoarece chiar este nevoie de astfel de bani atunci când nu există sponsorizări sau trebuie acoperite anumite taxe. De asemenea, există ong-uri care nu cer absolut deloc bani. Cer doar munca voastră şi în schimb vă oferă avantaje benefice aşa cum au fost descrise la începutul acestui articol: Simţul responsabilităţii, experienţă de lucru, abilităţi de lucru în echipă ş.a.m.d.

Dacă observaţi situaţii dubioase la nivel de ong, dacă aţi fost păcăliţi sau aţi fost martorul unor situaţii mai puţin dorite, informaţi şi cunoscuţii voştri care sunt interesaţi de astfel de lucruri.

Comentariile le puteţi adresa pe acest blog sau la adresa de e-mail: mihaisilviubotezatu@yahoo.com

Advertisements