Idei despre mister şi libertate

Foarte multe persoane sunt atrase de mister, de necunoscut, de ceea ce nu este încă cu totul dezvăluit. Astfel, se poate înţelege că viaţa fără mister şi-ar pierde din farmec.

Există şi oameni care afirmă că viaţa lor este înconjurată de rutina zilnică (serviciu, familie, serviciu, familie şi tot aşa).

Mai există şi păreri din care reies concluzii precum: În rutina omenească aşterne misterul.

Pe de altă parte, libertatea luată ca o entitate, în opinia mea, este unul dintre marile mistere ale lumii.

Mă încumet şi voi încerca să dau o definiţie a misterului, aceasta ar fi:

Lucru sau situaţie tainică, cunoscute doar parţial, care influenţează oamenii, făcându-i pe aceştia curioşi, iar comportamentul uman este unul de concentrare a atenţiei pentru a desluşi misterul. (există şi romane cu poveşti misterioase, şi melodii etc).

În lume există păreri, idei, idealuri, gânduri diferite şi înclin să cred  că aşa este şi libertatea. Din punctul meu de vedere, libertatea poate lua multe forme. Pentru un vânzător libertatea sa poate să fie un salariu satisfăcător, pentru un familist convins libertatea poate însemna petrecerea timpului său cu familia, pentru un egoist desăvârşit, libertatea poate însemna să ajungă la succesele dorite prin orice mijloace, iar, pe de altă parte, un alocentrist poate dori să fie liber dăruind altora hrană, zâmbete, bună stare.

Libertatea în sine pentru mine este un mister deoarece nu pot să spun că în societatea de astăzi ea există cu adevărat. Avem, desigur, anumite situaţii pe care le controlăm, de care depindem şi cu care putem să facem ce vrem. Avem o casă, putem să mergem noaptea la ce ora vrem pe stradă, putem bea un suc etc. Nu în toată lumea este aşa însă. Există zone ale lumii unde restricţia faţă de anumite lucruri sau acţiuni de care s-ar putea folosi oamenii are proporţii impresionante. Libertatea, pe lângă alte multe lucruri, depinde şi de cultura şi tradiţia unui popor şi de cât de mult sunt respectate acestea.

Pe de altă parte, frica omenească, infracţiunile, crimele, escrocheriile, aceste realităţi se luptă cu conceptul de libertate pentru că, uneori, aceasta din urmă nu este dorită, anumite persoane din diferite categorii de sisteme sociale doresc libertatea doar pentru ei, vor să domine furându-le altora ce au şi ei de fapt, însă doar ei vor să aibă acel lucru, alţii nu! Vor să controleze, să domine! Ce e drept, oamenii sunt deştepţi şi de multe ori când s-a încercat înlăturarea libertăţii nu s-a dus la bun sfârşit acest fapt josnic întrucât intervenţiile pro umanitare, pro viaţă au salvat situaţia! Aşa să se întâmple mereu!

Luând în considerare rândurile pe care le-am scris până acum, consider că există două tipuri de libertate:

Libertatea individuală şi libertatea colectivă

Cea individuală este influenţată într-un mod sufocant de cea colectivă, iar cea colectivă este influenţată la rândul ei de mai multe libertăţi individuale. Este o corelaţie.

Pentru a clarifica tocmai ceea ce am spus, adaug următoarele:

Libertatea individuală a unui om este oferită de familia omului respectiv prin educaţie .

Luând în considerare această aserţiune, prima libertatea a fost cea individuală, iar aceasta este mama libertăţii colective. Adică la începutul lumii, a fost, să presupunem, o familie, iar această familie a oferit o serie de învăţuri copiilor ei. Aceştia au răspândit în lume învăţăturile respective dar, deteriorându-se în timp, sau căpătând şi alte înţelesuri, s-au născut mai multe tipuri de învăţături care au dus la mai multe libertăţi iar acestea au luat denumirea, în viziunea mea, de libertăţi colective.

Existând familii care adoptă tipuri diferite de educaţie, se inoculează şi diverse concepţii despre libertate care se denumesc principii după care se ghidează omul în viaţă. Aceste principii stau la baza libertăţii fiecăruia. Doresc să menţionez însă că tot ce spun legat despre libertate şi mister este doar părerea mea subiectivă.

Problema cu libertatea constă în faptul că există tipuri de educaţie defectuoase, neprielnice pentru cei care o primesc, nepotrivite şi, pe cealaltă parte a baricadei există şi tipuri de educaţie pozitive, constructive, corecte, acestea din urmă ducând la libertăţi individuale fructuoase, aducătoare de beneficii şi bucurii şi care au un rol important în crearea unei libertăţi colective care să întrunească aceleaşi tipare pozitive de care am menţionat mai sus. Libertatea colectivă fiind constituită dintr-o serie de mai multe libertăţi individuale reunite creează un punct de reper comun pentru oameni, principii comune. Spre exemplu, mulţi oameni doresc ca după absolvirea liceului să urmeze o facultate. Acesta este un principiu comun deoarece funcţionează la nivel colectiv.

Prima oară a venit cineva cu idea creării unui sistem de educaţie superior celor existente şi astfel dintr-un principiu individual s-a ajuns la un principiu comun deoarece mai mulţi oameni doreau acelaşi lucru!

Aşa cum probabil va-ţi dat seama, libertăţile individuale dau naştere libertăţii colective!

Dacă tot spiritul alegerilor prezidenţiale este în toi, propun să acordăm un vot de încredere pentru o libertate generală pozitivă! Noi, oamenii, putem crea libertăţi individuale constructive şi putem contribui la îmbunătăţirea libertăţii colective! Numai bine!

La fel cum bine ştiţi, aştept părerile voastre pe adresa de e-mail: mihaisilviubotezat@yahoo.com sau prin comentarii pe blog.

Advertisements